Poet basarabean

Așteptare către moarte

Nu fac fabrici nici uzine
Ci bănci farmacii și moluri
Toate sunt însă străine
Dau la buzunare goluri.

Sug și sângele din noi
Și ne aruncă în noroi
Ca să scape de poveri
Să rămână cu averi.

Românii nu au de muncă
De muncesc primesc puțin
Și de furturi se apucă
Mușcând străinul venin.

În raiul capitalist
Închisorile sunt pline.
Românii sunt în paradis
Și nu mai pot de bine.